Sfatul expertului | Ce trebuie să știm despre biletul la ordin? Tipologii, avalizare, incident de plată

Sfatul expertului | Ce trebuie să știm despre biletul la ordin? Tipologii, avalizare, incident de plată

Biletul la ordin este adesea menționat în mediul de afaceri ca un instrument cheie pentru a sedimenta încrederea între partenerii de business, dar și pentru a menține stabilitatea financiară a acestora. Deși, la prima vedere, poate părea doar o promisiune de plată, biletul la ordin are un regim juridic complex, care creează obligații ferme și poate genera consecințe severe atunci când nu este onorat. 

Expunem în acest material tot ce trebuie să știi despre biletul la ordin – cadru legal, clasificări, obligații de execuție riscurile ne-onorării – astfel încât să știi cu certitudine care sunt beneficiile și riscurile la care te supui atunci când decizi să folosești biletul la ordin. 

Definiție și clasificări

Biletul la ordin este un instrument de plată și de credit prin care emitentul (numit „subscriitor”) se obligă să plătească o sumă de bani determinată unei alte persoane, la o dată scadentă. De cele mai multe ori acestea sunt utilizate, chiar și în raporturile dintre profesioniști, în vederea garantării unor obligații contractuale. 

Există mai multe tipuri de bilete la ordin, clasificate astfel:  

După modalitatea de plată: 

• La vedere – plătibil imediat ce este prezentat la plată.
• La termen determinat – plătibil la o dată fixă înscrisă pe instrument (bilet la ordin).
• La termen de la data emiterii – se calculează un număr de zile/luni de la emitere.

După circulație:

• Netransmisibile – rămân între părțile contractante.
• Transmisibile prin gir – pot fi cesionate altor persoane prin semnătură pe verso (gir).

Cadru legal

Regimul juridic al biletului la ordin este reglementat prin:

• Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (cu modificările ulterioare) – actul principal.
• Normele BNR privind Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) – pentru înregistrarea incidentelor de plată.
• Codul civil – pentru aspecte generale legate de obligații și garanții.

Avalizarea biletelor la ordin

Definiții

Avalizarea biletului la ordin este o garanție personală prin care o persoană (fizică sau juridică) se obligă să plătească biletul la ordin în locul debitorului principal, dacă acesta nu plătește.

Avalistul își înscrie semnătura și mențiunea „pentru aval” pe bilet (pe față sau pe verso).

Răspunderea avalistului este solidară cu cea a emitentului – creditorul poate cere plata direct de la avalist, fără a epuiza mai întâi acțiunile contra debitorului principal. Avalul este irevocabil și produce efecte chiar din momentul semnării. 

Cu alte cuvinte, din momentul în care ai acceptat să fii avalist și ai semnat biletul la ordin cu  mențiunea „pentru aval” îți asumi aceeași obligație de plată ca debitorul (cel care emite biletul la ordin). Mai mult, dacă titularul (cel căruia i-a fost emis biletul la ordin) solicită plata, creditorul poate solicita suma în cauză direct de la tine, fără a merge prima dată la debitorul principal. 

Consecințele neplății la termen a biletului la ordin 

Consecințele pentru avalist 

Ce se întâmplă dacă avalizezi (semnezi biletul la ordin „pentru aval”), biletul de ordin ajunge la scadență și nu este achitate de către emitent? Iată care sunt pașii urmați în general:

• Titularul (creditorul) poate introduce biletul la ordin în banca pentru decontare;
• Banca verifică existența fondurilor; Dacă acestea nu există, raportează incidentul la Centrala Incidentelor de Plăți (CIP), acolo unde se înscriu datele despre persoanele juridice care au avut întârziere la plată, iar creanța s-a garantat prin bilet la ordin. 
• Avalistul este direct executabil. Creditorul poate începe direct executarea silită împotriva sa, fără altă formalitate prealabilă.

Consecințele pentru emitent

Potrivit Normei BNR, un incident de plată major apare atunci când un bilet la ordin (sau o cambie/cec) este prezentat la plată și nu este onorat integral din lipsă de disponibil ori există refuz de plată din alte motive acceptate de legislație (de exemplu lipsă de formă legală). Momentul incidentului de plată se consideră la data refuzului de plată consemnat de bancă în sistemul CIP.

Iată care sunt consecințele imediate pentru persoanele juridice care au emis biletul la ordin: 

• Executare silită pentru recuperarea sumei – inclusiv poprirea conturilor și valorificarea bunurilor.
• Înscriere în Centrala Incidentelor de Plăți – ceea ce blochează posibilitatea de a mai emite instrumente de plată pe o perioadă. 
• Afectarea reputației comerciale – partenerii și băncile devin reticenți.
• Posibil impact asupra accesului la creditare și contracte comerciale.

Ce se întâmplă dacă avalistul achită biletul la ordin?

Dacă avalistul este cel care achită biletul la ordin acest lucru nu înseamnă că emitentul este exonerat de răspundere. Iată care sunt consecințele pentru un emitent care nu respectă obligația de plată:

• este înregistrat la Centrala Incidentelor de Plăți (CIP), ceea ce îi afectează reputația și îi limitează posibilitatea de a emite alte bilete la ordin în viitor.
• poate fi acționat în instanță de avalist pentru recuperarea banilor;
• riscă să își piardă credibilitatea în relațiile comerciale și accesul la finanțare.

Biletul la ordin poate fi un instrument foarte bun în relațiile comerciale atunci când implicațiile sale juridice sunt cunoscute pe deplin atât de emitent, cât și de beneficiar sau avalist, dacă este cazul. Înțelegerea cadrului juridic aplicabil și a riscurilor implicate este crucială pentru a te păstra în siguranță, atât pe tine cât și afacerea ta. 

Dacă ai întrebări despre un bilet la ordin sau ai nevoie de sprijin specializat pentru redactarea, garantarea sau contestarea unuia, specialiștii PSBH îți pot oferi sprijinul dorit. Ne găsești la office@psbh.ro sau (004) 031 425 7193

Cover: freepik.com

Autor: Theodora Bițică